11 martie 2009

Thriller cu cagula pe faţă

Sunt pe treptele clădirii de pe Mihai Eminescu a ASE, unde trag cu urechea la doi oameni şi primesc un SMS. O văd apoi pe Teodora* ieşind pe trepte la o ţigară.

Totul se petrece apoi aproape după regia unui film. Îmi pun o cagulă în cap, scot un pistol şi o ameninţ pe Teo să intre cu mine în sala ei de seminar. Speriată, mă întreabă de ce m-ar crede, iar eu îi răspund că pentru că mâine ştiu că va muri dacă nu va face după cum îi spun eu. Ajunşi în sală, le spun tuturor să nu facă gesturi bruşte pentru că am o armă încărcată. Profesoara, aflată la catedră, crezând că e o glumă, începe să râdă pentru ca apoi să devină serioasă. O pun pe Teo să stea în faţa sălii şi le explic tuturor că ea este în mare pericol. O chem din ultima bancă pe o fată blondă (de care îmi dau seama că e de fapt Ana**).
- De ce? (întreabă speriată Ana)
- Pentru că tu o vei ucide mâine pe Teo. (îi răspund eu)
- Eşti nebun? De ce te-aş crede? (Ana)
- Pentru că eu pot vedea în viitor. Iar dacă vreunul dintre voi nu mă crede... (mă uit la ceas, care arată ora 11) o să vedeţi că o să intre Roşca*** pe uşă acum şi o să râgâie.

Spre surprinderea tuturor, imediat ce îmi termin cuvintele, uşa se deschide şi după ea apare Gheorghe Roşca, răgăind, râzând a şotie şi plecând imediat. Toată lumea rămâne fără cuvinte uitându-se la mine, la Teo şi la Ana.
- Acum trebuie să o iau pe Teo, altfel e în pericol de moarte. (le spun eu tuturor)
Plecăm amândoi pe uşă, ieşim din ASE, iar eu îmi scot caguila de pe cap. Văzând cine eram de fapt, Teo începe să râdă.

Scena finală a visului este un flashback din momentul în care stăteam pe treptele ASE. Unul din cei doi oameni la care trăgeam cu urechea era Roşca spunându-i celuilalt în şoaptă că vrea să facă o păcăleală de 1 aprilie, aşa că la ora 11 fix va intra în sala pe care eu o recunosc a fi cea în care avea Teo seminarul şi va râgâi scurt, după care va pleca. Imediat atenţia îmi este distrasă de un SMS primit de la Teo: "Mă plictisesc groaznic la seminar şi aş vrea să plec. Ies 5 minute la o ţigară".

* Teodora Constantinescu, prietenă de-a mea, studentă la ASE
** Ana Vasilache, participantă la Atelierele ADfel 2008 şi la Şcoala ADC 2009
*** Gheorghe Roşca, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti

Un comentariu:

Anonim spunea...

asta mi se pare unul din cele mai interesante vise.............